Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.

Cum devine „penumbra” o temă filosofică? Această condiție a omului – de a fi penumbră – ține de voință sau este o fatalitate? În ce măsură se relevă ca o formă de luciditate, protectoare, dar și primejdioasă, înțeleasă ca singura șansă de salvare a umanității autentice? S-au schimbat, oare, poveștile și simbolurile de acum față de cele din trecut? Cine sunt inamicii contemporaneității? S-ar putea vorbi despre starea de defensivă în termenii unei retrageri metafizico-antropologice? Ce se întâmplă dacă nu ne asumăm această defensivă? Ce tip de pedagogie presupune asumarea condiției de ființe defensive, care stau în penumbră? Explorând cu subtilitate țesutul ideatic al eseului filosofic „Penumbra”, Andrei Cornea, profesor emerit, traducător de elită, filosof și eseist, și publicistul și scriitorul Cristian Pătrășconiu reliefează miracolul imprevizibilității umane, privit ca o stare intermediară, de trecere spre imperceptibilul și necunoscutul din interiorul ființei noastre, unde se mai aud, nostalgic, ecourile străvechilor povestiri despre om.

12.39 „Orice text de tipul ăsta este o formă de luciditate, adică trebuie să fim conștienți că există. Eu spun altfel, de fapt vorbesc despre poveste: povestea despre penumbră, povestea despre ceva. E o reluare a celebrei povești hasidice cu rabin Baal Șem Tov.”

20.27 „Vreau să spun că vechile rigori, bazate pe transcendență afirmată, postulată, fie de ordin teologic sau de ordin filosofic, nu ne dădeau prea multe grade de libertate.”

26.14 „Da, [rigoarea] se referea la credințele puternice, tari, ale oamenilor care credeau în Dumnezeu, în rai, în iad, în răsplata divină, credeau că stările oamenilor sunt decise de sus, de un destin...”

31.09 „Între timp, constatăm – mai mult chiar decât constatam eu atunci – că, într-adevăr, se face meditație filosofică, reflecție filosofică, în toate felurile cu putință. Bineînțeles că există și filosofie academică – și încă de nu știu câte feluri –, există și meditație individuală, există toate formele.”

40.21 „Inamicii sunt obsesiile contemporaneității, dificultățile vieții, împrejurările nefericite. Iată, luați măcar pandemia și tot ce a însemnat ea.”